"Sa plangi lacrimi..."

"Sa plangi lacrimi
Ca si cum nu ai mai avea sange.
Sa te doara
Ca si cum asta seceta
Ti-ar jupui ultima picatura de viata din vene.
Sa-ti bata vantul oasele
Si tu sa nu mai ai lacrimi.
Si dorul
Sa nu-ti dea pace nici dincolo de moarte,
Pecetluind pentru totdeauna hotarul mormantului;
Ca si cum lumile acestea ar fi deosebite.
Sa ramai agatat intre bine si rau
Si divinitatea sa-ti refuze:
Si raiul
Si iadul
Asteptand o salvare care...
Nu mai vine.
Uitata in bratele cuiva care...
Nu ti-ar dori viata.
Cuprins de neguri,
Tu sa plangi o ultima picatura
Si venele sa se transforme-n siroaie
Al caror zgomot sa-ti poarte durerea,
Hranind radacini pe care animalele salbatice...
Sa le disece.
Si totusi...
Sa nu-ti fie frica sa plangi!
Si dincolo de viata
Sa o vezi pe EA,
Cum doarme...
In brate straine
Sub strain asternut...
Sa lasi o lacrima sa cada
Pe chipul ei fraged...
Cu zambet de mut.
Sa-i ude coltul gurii
Sa piara-n absolut!
Sa plangi...
Sa plangi.
Sa plangi!

Sa planga."




Nu voi cauta sa ascund.
De data asta, nu!
Cuvintele imi sunt adresate mie
Si a mea e suferinta ce-mi durati.
Ascultati-le pana la capat!
Iar eu...
Le voi asculta cu aceeasi neputinta.
Pana cand...
Acum...
Va fi...
Momentul in care soarele si luna din nou se vor contopi
Iar numaratoarea se va opri la doi:
Doua suflete,
Doi oameni,
Doua inimi,
Doi copii,
Doi ani.

Acum va fi
Atunci
Cand lemnul se va preface in petale
Iar trandafirii vor renaste.